Alexandru Stermin
biolog și explorator
DESPRE REZIDENT
Alexandru N. Stermin este biolog și explorator. Predă la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai cursuri de anatomia comparată a vertebratelor, etologie, bioetică și ecologie umană. Are studii în biologie, teologie, psihologie și filosofie. A participat la expediții în jungla Americii de Sud și în Siberia, a fost bursier la Universitatea din Greifswald și la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro.
Se implică activ în popularizarea științei și conservarea naturii. Scrie articole în revistele Dilema și National Geographic. Cărțile: “Călătorie în jurul omului”, “Căzuți din junglă” și ”Privirea urangutanului” au devenit bestselleruri Humanitas. Este coordonatorul Centrului de Explorări în Științele Umaniste despre Mediu din cadrul UBB.
DESPRE REZIDENȚĂ
Înrădăcinare și catharsis
Terra Romana reprezintă, la finalul traseului, ținutul care închide întregul arc conceptual al proiectului: înrădăcinarea. Simone Weil scria, imediat după al doilea Război Mondial, că dezrădăcinarea reprezintă boala cea mai periculoasă a modernității: pierderea legăturii cu locul, cu comunitatea, cu ritmurile naturale ale existenței. Dacă restul traseului dezvoltă această temă prin cultură, limbaj, arhitectură sau istorie, rezidența din Terra Romana o abordează la nivelul cel mai concret posibil: cel biologic.
Peisajul natural de aici cu munți, păduri, râuri, plante și animale, dar și practicile tradiționale precum cositul, păstoritul sau culesul plantelor, constituie o formă de patrimoniu. Miza rezidenței constă în documentarea speciilor de plante și viețuitoare unice întâlnite pe traseul din zonă, cu o atenție specială la biodiversitatea susținută tocmai de practicile tradiționale locale. De exemplu, varietatea excepțională de plante întreținută prin cosit manual, care atrage deja echipe de cercetători din străinătate. Practic, cercetătorul prezintă legătura directă dintre experiența formativă și ontologică a drumului (tema centrală a întregului proiect) și realitatea ei biologică, măsurabilă, concretă.
Drumețul se conectează cu natura dar, în același timp, traversează, la propriu, unul dintre cele mai bogate ecosisteme rămase intacte din regiune.
DESPRE ȚINUT
Terra Romana cuprinde ultimii 143 de kilometri ai drumului Via Transilvanica, începând la Crușovăț, în județul Caraș-Severin, și continuând apoi prin Mehedinți, până la Drobeta-Turnu Severin. Climatul cu influențe mediteraneene a favorizat aici dezvoltarea unui peisaj natural unic în România.
Broasca țestoasă de uscat, vipera cu corn, pinul negru de Banat, ferigile, coloniile de lilieci și livezile de cireși alcătuiesc o lume modelată de climă și de relieful unic din zonă.
Aproape de finalul călătoriei, drumețul se află brusc într-o lume misterioasă, cu smochini la marginea cărării, iar în depărtare, apropiindu-se tot mai mult, Dunărea albastră, cea care limpezește mintea. După ce a străbătut aproape toată țara, drumețul se simte mai mult ca niciodată, aproape de natură, pe care o poate simți ca o parte din el.
Finalul drumului de la Drobeta-Turnu Severin demonstrează că unele locuri și povești pot fi descoperite doar luând țara la pas.
DESPRE AMPRENTA CULTURALĂ LĂSATĂ ÎN ȚINUT
Rezultatul rezidenței va fi un inventar audio-vizual al speciilor endemice sau pe cale de dispariție întâlnite pe traseu, un document științific, dar gândit și ca resursă de educație ecologică pentru drumeții care vor parcurge Terra Romana după încheierea rezidenței. Dincolo de valoarea sa strict științifică, inventarul constituie ultima verigă a arcului paideic al întregului proiect: călătorul care ajunge aici, la capătul traseului, învață dincolo de oameni, porturi, obiceiuri, arhitecturi sau istorii, despre viața naturii din care și noi facem parte.
