Cătălin
Pavel
arheolog
DESPRE REZIDENT
Cătălin Pavel (n. 1976) este scriitor și arheolog, conferențiar universitar la Univ. „Ovidius” din Constanța, unde coordonează doctorate și conduce săpăturile arheologice ale universității la Histria. A participat și la săpături arheologice în Germania, Franța, Anglia, Maroc, Israel și în special în Turcia (la Milet, Gordion și, în 2005–2010, la Troia). Romane: “Aproape a șaptea parte din lume” (Humanitas, 2010, trad. franceză), “Nicio clipă Portasar” (Cartea Românească, 2015), “Trecerea” (Cartea Românească, 2016), “Chihlimbar” (Polirom, 2017), “Toate greșelile care se pot face” (Humanitas, 2022). Li se adaugă volumul de proză scurtă “Adevărul despre vacanțe” (Humanitas, 2023). Între lucrările de specialitate se numără “Dicţionar de mitologie greco-romană: Zei, eroi, mituri” (coautor și coeditor, Corint, 2011); “Arheologia iubirii: De la Neanderthal la Taj Mahal” (Humanitas, 2019, trad. franceză și italiană);
“Animalele care ne fac oameni: Blană, cozi și pene în arheologie” (Humanitas, 2021; trad. franceză și turcă). Pavel a tradus din germană romanul lui Volker Weidermann, ”Ostende 1936” (Cartea Românească, 2022). A publicat mai multe volume de poezie, ultimul fiind „Ce ne-a rănit cel mai mult a fost gingășia” (Vinea, 2025). Singurele cărți ale lui care merită citite sunt cele două cărți de aventuri pentru copii de 8-12 ani, „Muntele cu uși” (Humanitas Junior, 2024) și „Marea cu ferestre” (Humanitas Junior, 2025), alături de cartea de eseuri istorice pentru liceeni, „Elefantul lui Carol cel Mare. Un anti-manual de istorie” (ART, 2025). A ținut vreme de 5 ani rubrica săptămânală de arheologie din revista Dilema (2016-2021) și a realizat podcastul “Muzeuropa” al Muzeului Național de Istorie a României.
DESPRE REZIDENȚĂ
Topofilia și memoria: ruina ca fundament
Terra Dacica, poate cel mai direct dintre toate ținuturile, adresează tema centrală a întregului proiect: relația dintre artefact și fundament. La prima vedere, o ruină sau un artefact pare exact opusul unei fundații. Rezidența de aici pornește de la premisa că vestigiile „uitate” ale traseului, de la cetățile dacice la dinozaurii pitici din Hațeg, reprezintă fundația morală a comunităților contemporane. Mulți dintre drumeții care parcurg traseul mărturisesc că au învățat mai multă istorie mergând pe jos prin aceste locuri decât în anii de școală. În acest context, ea devine o experiență a traversării unui spațiu. Straturile istorice ale teritoriului devin literalmente niveluri de cunoaștere pe care drumețul le acumulează parcurgându-le fizic, kilometru după kilometru.
Miza rezidenței constă în redescoperirea (în sensul sublinierii importanței) unui vestigiu concret (un sit, o ruină, un loc cu încărcătură istorică) și prezentarea poveștii acelui loc într-o manieră accesibilă. Rezidentul trebuie să găsească acel echilibru fragil în care un sit arheologic încetează să mai fie doar „obiect de studiu” și devine, pentru drumețul care trece pe acolo, o poveste pe care o poate purta și spune mai departe.
DESPRE ȚINUT
În acest moment al călătoriei, cuprins de gânduri de tot felul, drumețul ajunge în Terra Dacica. Se oprește în sanctuarul de la Sarmizegetusa Regia, iar în Țara Hațegului este întâmpinat de imaginea unor dinozauri pitici. Se află într-un moment în care înțelegerea îi este pusă la încercare. Dacă aceste comunități îl apropie pe drumeț de istoria și moștenirea lor culturală la nivel uman, el trebuie să găsească o modalitate de a percepe ruina ca pe ceva mai mult decât un simplu bolovan.
Terra Dacica este regiunea de pe traseul Via Transilvanica ce traversează județele Alba și Hunedoara, două teritorii peste care s-au așezat succesiv numeroase straturi din istoria veche și recentă a țării. Cetăți dacice, ruine romane, fortificații medievale și orașe istorice transformă drumul într-o călătorie prin epoci care continuă să se întrepătrundă în peisajul prezentului. Aici se adâncește săpătura arheologică, în straturile istoriei îndepărtate.
DESPRE AMPRENTA CULTURALĂ LĂSATĂ ÎN ȚINUT
Rezultatul rezidenței va fi un panou informativ (bilingv, română-engleză) care va conține istoria vestigiului, sitului sau ruinei alese, dar și un cod QR prin care oricine poate asculta această istorie direct la fața locului. Panoul devine un punct fix pe traseu, accesibil tuturor drumeților care vor trece pe acolo, indiferent dacă au sau nu cunoștințe prealabile de istorie sau arheologie.
